Din cauza ideilor exprimate de aceste două articole îmi doresc să plec din ţară către ceva mai bun. Merită chinul de aici? Se pare că nu ajungem nicăieri şi până una alta o viaţă am, i-o dau României mizere, degradante, profitoare şi nerecunoscătoare? Sunt tristă.
Blogroll
Links
Articole recente
Despre mine
Arhivă
6 comments
Comments feed for this article
30 septembrie 2009 la 10:31 pm
Roxana
Adevarul este ca cele doua articole m-au pus si pe mine pe ganduri serios… Eu am avut intotdeauna parerea ca e bine sa ne sustinem tara, sa ramanem aici si sa ii acordam talentele si intelectul nostru pentru evolutie… pentru a putea ajunge si Romania, intr-o zi, o adevarata tara europeana.
Dar in ultima vreme, ma tot conving de vechiul proverb: cu o floare nu se face primavara… prea mica e puterea studentilor din ziua de azi de a schimba ceva.
Incep sa ma descurajez serios…
30 septembrie 2009 la 10:37 pm
Alexandra
Te inteleg perfect. Parca alergi pe loc si te zbati degeaba. Si nu vreau sa obosesc si sa ma blazez aici degeaba. O sa ne luminam noi ce sa facem la un moment dat.
1 octombrie 2009 la 10:44 am
Andrei B
Articolul lui Mircea Cartaresc pune punctul pe “i”.
Totodata trebuie sa tii cont de faptul ca in strainatate vei fi intotdeauna un strain. Asta e singurul lucru care ma tine aici. Daca as pleca, sa zicem, cu toata comunitatea din care fac parte, atunci n-ar mai fi nici o problema. M-as muta chiar astazi. Ai mei atat asteapta.
1 octombrie 2009 la 10:59 am
Andrei B
P.S.: si nu plec pentru ca exista oameni ca Bobby Voicu ce initiaza proiecte ca http://bobby.proiect4.ro/
Asadar, se poate.
17 noiembrie 2009 la 11:07 pm
Dana Ududec
Rezonez atat de bine cu ce spui aici, dar sunt si de acord cu Andrei B.
Cand am fost vara asta in SUA m-am jurat ca fac tot posibilul sa obtin o bursa sau sa imi trag niste sfori si sa imi continui studiile acolo. Dupa ce am ajuns acasa am plans o noapte si mi-a fost rau saptamana pentru ca imi era scarba de tot ce am regasit (prima mea experienta cand am revenit a fost o baba – nu merita atributul “doamna in varsta” – care nu a asteptat pe nimeni sa coboare din troleu si s-a bagat de parca urca in trenul spre NisipurileAlbeAllInclusiveSiMocca).
Dar pana la urma m-am mai gandit la problema si da, in afara esti mereu strain, chiar daca traiesti acolo de mai mult de jumatate din viata (gadestete numai la toate showrile care fac shto de mexicani si asiatici desi majoritatea muncesc din greu ca sa ce? tot ca sa sustina ajutoarele alea exagerate de somaj ale americanilor). Mai mult, in domeniul meu e mai greu sa obtii credibilitate in alta tara.
Asa ca eu vad Romania ca un MARE mare proiect
Hai sa ne bagam coada si sa agitam baltoaca asta 
17 noiembrie 2009 la 11:39 pm
Alexandra
Îmi pare tare rău că mi-am pierdut o parte din voinţa şi puterea asta să mă lupt. Poate o să revină. Momentan sunt încă în starea aia de săptămână naşpa.
O să ne lămurim noi cumva.